Dezbatere publică ”Educație civică în mediul virtual”

dezbatere educație civică în mediul virtual

Cum recunoaștem știrile false și ce putem face pentru a combate manipularea?

La cât de mult se vorbește în ultimul timp despre știri false și campanii de dezinformare care se propagă în ritm accelerat pe internet, s-ar putea crede că știm deja totul despre ele. Și, într-un fel, se cunosc destule.

Scopul lor principal este manipularea, iar efectele pot avea consecințe devastatoare pentru societate – de la subminarea alegerilor democratice (cum s-a întâmplat în cazul campaniei pentru Brexit) la compromiterea sistemului de sănătate (vezi știrile despre efectele negative ale vaccinurilor). Și atunci de ce există încă mii de distribuiri și aprecieri pentru știri fără fundament real ce amplifică fenomenul de fake news în România?

Iată doar câteva întrebări la care am căutat soluții de la experți din societatea civilă și membri sau simpatizanți PLUS, în cadul dezbaterii publice ”Educație civică în mediul virtual”, organizată la sfârșitul lunii ianuarie de către organizația sectorului 6. Echipați cu sfaturi extrase din experiența vastă de identificare și demontare a știrilor false, dar și cu anecdote amuzante care ne-au amintit că umorul este mereu un aliat de nădejde, cei cinci invitați vorbitori au conturat o imagine mai clară a fenomenului.

Cum recunoaștem știrile false?

Ovidiu Voicu, directorul Centrului de Inovare Publică, este de părere că orice articol ”prea bun pentru a fi adevărat” ascunde o știre falsă. Iar o modalitate foarte bună de a identifica o eventuală tentativă de dezinformare este ”să citești mai mult decît titlul”, ne sfătuiește Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.

Asta în timp ce Elena Calistru, de la Funky Citizens, ne îndeamnă să privim aceste manipulări drept ”povești care justifică anumite acțiuni incriminatoare și care au potențialul de a afecta o parte a societății”. În percepția lui Radu Puchiu, consultant în politici publice și guvernare deschisă, știrile false sunt ”țintite, propagate cu bună știință și rea voință în anumite grupuri pentru a ne face să simțim o emoție puternică sau pentru a schimba total percepția asupra lucrurilor”. Iar Andrei Neagu, din Comisia Națională de Politici și Programe PLUS, atrage atenția asupra faptului că întotdeauna există și cineva care are de câștigat de pe urma acestor știri nefondate – scopul principal fiind manipularea prin specularea unor emoții.

Care este cea mai bună reacție la manipularea online?

Indiferent că sădește neîncredere în sistemul politic democratic sau că atacă o persoană apropiată, o campanie de dezinformare poate avea efecte nefaste pe mai multe paliere. Iar experții ne îndeamnă la calm și cugetare prealabilă înainte de orice reacție.

Iar soluții de a răspunde unor atacuri nefondate adresate asupra propriei persoane sau asupra cunoscuților ne-au oferit destule. Putem adopta strategia ”kill them with tenderness” prin care se acordă sporită unor interlocutori și se creează un dialog autentic în care se explică rațional anumite aspecte. La fel de bine putem să ignorăm total subiectul, pentru a nu intensifica și mai mult propagarea știrii. În cele din urmă, umorul rămâne o armă eficientă împotriva unor afirmații absurde, prin puterea sa de a destinde atmosfera și de a atrage atenția asupra lipsei de logică a unor argumente.

Cum putem combate fenomenul fake news?

O primă concluzie ar fi că este aproape imposibil să combați un fenomen care explotează atât de bine natura umană. ”Până la urmă, nu putem opri oamenii să creadă în lucrurile pe care le consideră confortabile. Singurele arme sunt transparența și onestitatea”, crede Elena Calistru.

În opinia lui Ovidiu Voicu, acționarea în instanța civilă a celor care publică și dezinformează cu bună știință poate crea un precendent cu șanse mari de a stopa fenomenul. Iar Cristina Lupu consideră că o presă puternică și liberă, finanțată prin mijloace transparente, poate crește gradul de imparțialitate a știrilor.

Pe termen lung, experții propun o soluție care poate transforma întreaga societate – un sistem de educație care să pună accent pe capacitatea individuală de a recunoaște aceste știri false și de a cerceta în mai multe surse pentru a identifica faptele reale. Competențe precum gândirea critică, dezvoltate în cadrul tuturor materiilor predate în cadrul școlar, pot duce la formarea unor conexiuni logice între fapte sau idei, dar și la rezvolarea facilă a problemelor din lumea reală.

Dar până la introducerea gândirii critice drept competență de bază în educația noilor generații, am primit un sfat pe care îl putem pune în practică fiecare dintre noi, începând de mâine. Radu Puchiu ne aduce aminte că avem puterea (și datoria) de a educa persoanele de lângă noi. Unul câte unul. Învățându-i pe cei din jurul nostru să recunoască pericolul, putem să contribuim activ la stoparea flagelului manipulării virale din social media.

(foto: Flavius Tanislav)

dezbatere educatie civica in mediul virtual marcel eremiadezbatere educatie civica in mediul virtual invitatidezbatere educatie civica in mediul virtual cristina lupudezbatere educatie civica in mediul virtual elena calistrudezbatere educatie civica in mediul virtual radu puchiudezbatere educatie civica in mediul virtual andrei neagu